21 iun. 2012
Omul cat traieste invata si niciodata nu esti suficient de cultivat !
Daca ai putea invata ceva de la viata, de la oamenii, de la tot ce-te inconjoara,ai vedea un singur lucru omul cat traieste,viata ii este scrisa precum deschizi o carte cu autor necunoscut si personajul principal esti chiar tu.
Suflare iti este data de cand te nasti,puritatea sufletului o culegi din lacrimi, zambet,speranta, iubire.Trairile omenesti care rar le mai pretuim,am invatat sa ma bucur de ceea ce am si daca primesc mai mult sa multumesc lui Dumnezeu .
O persoana nu este mai buna pentru ca vrea,ci se naste spre a fii asa,iar cand privesti la viata ta incearca sa vezi miracole-le ce ti-au fost asternute in cale.
Este adevarat ca este destul de greu ca intr-o lume atat de murdara, meschina, avida dupa putere, bani,cat mai mult lux s.a ,ca tu sa vrei sau sa poti sa incerci sa fi mai bun.
Numai ca daca sufletul iti este bun, nu ai cum sa fii alfel .Da la manie zici multe ...dar in final iti dai seama ca aruncand cu o piatra in alta persoana nu faci alceva decat sa iti manjesti tu mainile.Lasa voia Domnului sa isi arate puterea . Lupta care se duce pe pamant intre BINE si RAU ,este tot mai apriga .
Nici o fata buna ,nu ramane nerasplatita! Zic asta ca la un momendat vei fii rasplatit, poate nu in bunrii materiale ci sufletesti.
Totul se schimba pe lume,totul se cumpara in lumea asta, un singur lucru nu il poti cumpara CREDINTA,SPERANTA si SUFETUL TAU ( CARE DOAR TU ALEGI UNDE SA FIE).
6 iun. 2012
Semnata Administratorul Cimitirului Calvin Lunka Robert Ioan
Anunt:7.06.2012- 16.06.2012 Administratia Cimitirului Calvin este in concediu!
Plata taxei de cimitir cat si alte plati se vor incasa la Str.Luterana,nr 13 Bis (la contabilitate).
Cu stima si respect:Lunka Robert Ioan
5 iun. 2012
22.05.2012
4 apr. 2012
3 apr. 2012
Aviz
Obligatiile concesionarilor de morminte.
• Achitarea taxei de concesiune in termen de 1an.
• Imprejmuirea mormantului in termen de 24 luni (2ani).
• Intretinerea in buna stare a imprejurarilor,pietrelor,crucilor si inscriptiilor.
• Intretinerea curata a mormantului cu flori indiferent daca s-a facut inmormantare sau nu.
• Achitarea cotizatiei de intretinere a cimitirului.
• Aducerea la cunostinta administratiei cimitirului Calvin a schimbului de domiciliu sau a schimbarilor personelor cu drept de inmormantare prevazute in contractul de concesiune( deces sau divort).
• Pe morminte pot fi plantati numai arbusti care nu cresc mai inalt de1 ½m.Plantarea de pomi este interiza.In afara mormintelor concesionarii nu ai voie sa planteze nimic.
• Banci pot fi puse numai cu aprobarea comisiei cimitirului Calvin.
• Pentru executarea lucrarilor de imprejmuire si inscriptii este necesara aprobarea scrisa a comisiei cimitirului Calvin.
• Gunoiul provenit din ingrijirea mormintelor se duce obligatoriu de catre intretinator la locul fixat pentru depozitare .Lasarea gunoaielor intre morminte este interzisa.
• Furtul, profanarea si deteriorarea mormintelor precum si tulburarea linistei si ordinei din cimitirul Calvin sunt strict interise.
• Neingrijirea si/sau neplata concesiuni poate duce la sistarea unilaterala a contractului de concesiune.
• Achitarea taxei de concesiune in termen de 1an.
• Imprejmuirea mormantului in termen de 24 luni (2ani).
• Intretinerea in buna stare a imprejurarilor,pietrelor,crucilor si inscriptiilor.
• Intretinerea curata a mormantului cu flori indiferent daca s-a facut inmormantare sau nu.
• Achitarea cotizatiei de intretinere a cimitirului.
• Aducerea la cunostinta administratiei cimitirului Calvin a schimbului de domiciliu sau a schimbarilor personelor cu drept de inmormantare prevazute in contractul de concesiune( deces sau divort).
• Pe morminte pot fi plantati numai arbusti care nu cresc mai inalt de1 ½m.Plantarea de pomi este interiza.In afara mormintelor concesionarii nu ai voie sa planteze nimic.
• Banci pot fi puse numai cu aprobarea comisiei cimitirului Calvin.
• Pentru executarea lucrarilor de imprejmuire si inscriptii este necesara aprobarea scrisa a comisiei cimitirului Calvin.
• Gunoiul provenit din ingrijirea mormintelor se duce obligatoriu de catre intretinator la locul fixat pentru depozitare .Lasarea gunoaielor intre morminte este interzisa.
• Furtul, profanarea si deteriorarea mormintelor precum si tulburarea linistei si ordinei din cimitirul Calvin sunt strict interise.
• Neingrijirea si/sau neplata concesiuni poate duce la sistarea unilaterala a contractului de concesiune.
25 mar. 2012
22 mar. 2012
Plata taxei de concesiune se face la Cimitirul Calvin str Giulesti ,nr 101-103
14 mar. 2012
11 mar. 2012
15 Martie - Ziua ungurilor de pretutindeni!
Ungaria sau Republica Ungară este o republică din sud-estul Europei Centrale. Etimologia cuvântului folosit în limba română, este denumirea din limba turcă veche, prin secolul VII, de On-Ogour care se traduce prin Zece săgeţi.
Este vecină cu Austria (vest), Slovacia (nord), Ucraina (est), România (est), Serbia (sud), Croaţia (sud) şi Slovenia (sud).
Populaţia este formată în general de unguri sau maghiari. Denumirea de maghiari este folosită des în limba română,spre deosebire de alte limbi în care e uzual termenul de "unguri" sau "ungari.
La 16 noiembrie 1918 s-a proclamat Republica Ungară, ca urmare a destrămării Imperiului Austro-Ungar în urma primului război mondial. În martie 1919 comuniştii a preluat puterea sub conducerea lui Béla Kun care a proclamat Statul Sovietic Ungar.
În ianuarie 1920 amiralul Miklós Horthy a fost ales de adunarea naţională ca Regent al statului maghiar. Regele Carol I al Austriei a încercat să revină la tronul Ungariei, dar fără succes.
La data de 4 iunie 1920 s-a semnat Tratatul de la Trianon, ca urmare a primului război mondial şi a destrămării Imperiului Habsburgic care a fixat noile graniţe ale Ungariei. Ungaria a pierdut 71% din teritoriu şi 66% din populaţie, dar nu trebuie neglijat faptul că la acea dată minorităţile etnice depăşeau mult populaţia maghiară. Trebuie însa recunoscut că o treime din populaţia maghiară a devenit o minoritate etnică în ţările vecine, noi formate ca România, (Cehoslovacia, astăzi Slovacia şi sud-vestul Ucrainei),(Iugoslavia, astăzi Serbia şi Croaţia). Ungaria a pierdut şi singurul port maritim la Marea Adriatică, Fiume,azi Rijeka în Croaţia.
Amiralul Horthy s-a aliat cu Adolf Hitler în anii 1930- cu speranţa de a primi înapoi teritoriile pierdute din primul război mondial. Astfel, Ungaria a anexat sudul Slovaciei şi Rutenia subcarpatică, iar apoi, după Dictatul de la Viena din 1940, Ardealul de Nord, iar in 1941 o parte din nordul Serbiei -Voivodina. Ungaria a intrat în al doilea război mondial alături de Germania împotriva U.R.S.S.. Adolf Hitler l-a înlocuit pe amiralul Miklós Horthy în septembrie 1944, după ce acesta consimţise la un armistiţiu cu Uniunea Sovietică şi l-a instalat la putere pe fascistul extremist Ferenc Szálasi liderul partidului Crucile cu Săgeţi . Începând din anii 1920, dar mai ales dupa aderarea la Pactul Anticomintern Ungaria a adoptat o serie de legi şi măsuri anti-evreieşti.
După o perioadă scurtă de democraţie, 1946 - 1947, după anul 1948 liderul comunist Mátyás Rákosi a instaurat, sub ocupaţie sovietică, regimul comunist, dictatorial şi nepopular, după modelul sovietic al lui Stalin. Acesta a fost principalul motiv al izbucnirii Revoluţiei maghiare din 1956 (denumită de comunişti "contrarevoluţie"). Un nou guvern inclinat spre reforme , condus de Nagy Imre a anunţat ieşirea ţării din Pactul de la Varşovia,iniţiat şi patronat de Uniunea Sovietică. Armata sovietică de ocupaţie a înăbuşit în sânge revolta populară, sovieticii instalându-l la conducerea statului pe János Kádár,care devenise omul lor de încredere. Profitând de faptul că în timpul revoltei graniţele au fost deschise, circa un milion de maghiari au emigrat din Ungaria spre Occident.
Ulterior, în anii 70, sub conducerea lui Kádár, regimul comunist a făcut unele reforme de liberalizare în domeniul economic si cultural.
Ca urmare a noii politici de reforme ("perestroika" şi "glasnost") promovate de Mihail Gorbaciov in Uniunea Sovietică s-au prăbuşit regimurile comuniste în întreaga Europă de Est ,inclusiv in Ungaria. Trecerea la noua orânduire,bazată pe revenirea la economia de piaţă şi pe principiile democraţiei, s-a făcut de această dată fără vărsare de sânge.
La 23 octombrie 1989, Mátyás Szűrös a proclamat a treia Republică Ungară şi a devenit preşedinte. Primele alegeri libere, democratice s-au desfăşurat în anul 1990. În 1999 Ungaria a devenit membră a NATO.
Limba oficială a Ungariei este maghiara (denumită şi ungară), o limbă ugro-finică. Limba maghiară conţine şi multe cuvinte de origine slavă. Comunităţi maghiare importante locuiesc în statele vecine Ungariei, în special în Slovacia, România (mai ales în Transilvania, in măsura mică şi in Moldova), în Serbia (Voivodina), în Ucraina Transcarpatică, în Austria (Burgenland), dar şi în Statele Unite ale Americii ,Canada,Germania,Franţa si in America latină.În Israel trăiesc câteva zeci de mii de evrei ungarofoni,originari din Ungaria şi Transilvania.
Forma de stat a Ungariei este republică (în maghiară: köztársaság). Constituţia maghiară a fost modificată de mai multe ori, prima oară în anul 1949 schimbarea cea mai mare a fost în 1989 a intrat în vigoare în 23 octombrie 1989 Preşedintele este ales odată la 5 ani, funcţia preşedintului este reprezentativă (simbolică) dar el desemnează premierul şi este autoritatea supremă al armatei, parlamentul iniţiază legi care trebuie să corespundă cu constituţia ungară,apoi preşedintele le aprobă. În caz că o lege nu corespunde cu constituţia preşedintele are dreptul să anuleze legea iniţiată de parlament, prin tribunalul constituţional.
Ambasadorul Ungariei în România este Oszkar Laszlo FUZES, iar în Ungaria reprezentantul nostru este Ireny COMAROSCHI.
Relaţii bilaterale
Prezentare generală: Relaţiile bilaterale au caracter de „parteneriat strategic pentru Europa secolului XXI”, în conformitate cu Declaraţia de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa Secolului XXI, semnată la Budapesta, la 29 noiembrie 2002.
Relaţiile diplomatice dintre România şi Ungaria au fost stabilite la nivel de legaţie în 1920. În anul 1944, relaţiile diplomatice au fost suspendate, fiind reluate în 1946 şi ridicate la nivel de ambasadă în anul 1954.
Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară, semnat la Timişoara, la 16 septembrie 1996, intrat în vigoare la 27 septembrie 1996, reprezintă un reper în redefinirea relaţiilor bilaterale.
Şedinţa comună a celor două guverne din 20 octombrie 2005, de la Bucureşti, a constituit o premieră în istoria relaţiilor bilaterale şi în regiune, fiind pentru prima dată când cele două guverne s-au întâlnit pentru a identifica liniile de convergenţă ale Planurilor Naţionale de Dezvoltare şi pentru a iniţia proiecte comune de colaborare.
Cu prilejul şedinţelor comune de guvern din 16 noiembrie 2006, de la Budapesta, din 14 noiembrie 2007, de la Sibiu,şi din 21 octombrie 2008, de la Szeghed, s-a evaluat stadiul realizării măsurilor convenite anterior şi s-au avansat noi propuneri de cooperare bilaterală.
Mecanisme de cooperare:
Şedinţa comună a guvernelor român şi ungar (20 octombrie 2005, Bucureşti; 16 noiembrie 2006, Budapesta; 14 noiembrie 2007, Sibiu; 21 octombrie 2008, Szeghed).
Comisia Mixtă de Colaborare şi Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare.
Comisia mixtă de colaborare în problemele minorităţilor naţionale.
Comisia mixtă interguvernamentală româno-ungară de cooperare economică.
Trilaterala România-Ungaria-Serbia, la nivel de miniştri ai afacerilor externe.
Trilaterala România-Ungaria-Austria, la nivel de miniştri ai internelor.
Grupul Parlamentar de Prietenie româno-ungar.
Comisia mixtă româno-ungară de istorie.
Comisia mixtă româno-ungară pentru protecţia mediului.
Comisia mixtă româno-ungară de colaborare în domeniul turismului.
Comisia mixtă hidrotehnică româno-ungară.
Camera de Comerţ şi Industrie româno-ungară „Carpatia”, la Cluj-Napoca şi Bucureşti, din 2006.
Batalionul mixt româno-ungar de menţinere a păcii, creat în 1998, operaţional din ianuarie 2000.
Batalionul multinaţional de geniu „Tisa” (România-Ungaria-Ucraina-Slovacia), din 1999.
Euroregiunea Carpatică, Euroregiunea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa, Euroregiunea Bihor – Hajdú-Bihar.
Aproape 450 de acorduri de colaborare instituite între autorităţi locale din România şi Ungaria.
Întâlnirea bianuală a primarilor din localităţi aflate în apropierea frontierei româno-ungare (din judeţele Arad şi Békés).
Reprezentare diplomatică
Ambasade
Ambasada României în Republica Ungară: http://budapest.mae.ro
Ambasada Republicii Ungare la Bucureşti: http://www.mfa.gov.hu/kulkepviselet/RO/ro/
Consulate Generale
Consulate generale ale României în Republica Ungară
la Seghedin (Szeged): http://szeged.mae.ro
la Jula (Gyula) http://gyula.mae.ro
Consulate Generale ale Republicii Ungare în România:
Cluj-Napoca: www.mfa.gov.hu
la Miercurea-Ciuc: www.mfa.gov.hu/cons/miercurea_ciuc
Consulate Onorifice
Consulate onorifice ale Republicii Ungare în România:
la Constanţa;
la Iaşi;
la Timişoara;
Institute culturale:
Institute culturale ale României în Republica Ungară : Budapesta
Institute culturale ale Republicii Ungare în România: Bucureşti
Cooperare economică şi în domeniul dezvoltării.
Ungaria a fost şi este unul dintre partenerii tradiţionali ai României şi a ocupat permanent o poziţie de top în comerţul exterior românesc, situându-se la sfârşitul anului 2009 pe locul 4 în totalul schimburilor comerciale ale României (4.518,4 mil.euro) după Germania, Italia şi Franţa, cu o pondere de 6,64%.
În 2009, criza economică a influenţat major schimburile comerciale bilaterale, astfel că pe întreg anul acestea s-au redus faţă de 2008 cu 24,9%, respectiv 26,8% la exportul românesc şi 24,2% la import. De remarcat că reducerea exportului în Ungaria se situează peste media scăderii exportului românesc atât pe total (-13,7%), cât şi pe relaţia UE (-8,9%).
Deficitul balanţei comerciale la 31.12.2009 a fost de -1,99 miliarde euro, fapt ce a situat Ungaria pe locul 1 în topul ţărilor cu care România are solduri negative.
La data de 28 februarie 2010, conform evidenţelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, investiţiile ungare în România se prezentau astfel :
- societăţi cu capital ungar: 10.236 cu o pondere de 6,1% din totalul societăţilor cu capital străin;
- capitalul social investit: 516,9 milioane euro, pondere 2,0% din totalul investiţiilor străine, locul 13.
Printre investiţiile ungare notabile se numără: OTP Bank şi MKB Bank (financiar-bancar), MOL Rt. (distribuţie produse petroliere), Gedeon Richter (produse farmaceutice), Zalakeramia Rt. (produse ceramice), ASA Epitoipari Rt. (construcţii), Dunapack Rt. (ambalaje).
În Ungaria sunt înregistrate peste 6.000 de societăţi mixte ungaro-române, cu un capital investit de aprox. 50 milioane euro. Dintre firmele româneşti cu investiţii semnificative în Ungaria amintim: Petrom, Anex SRL, Flamingo Computers, Scandic Royal Srl. Dintre companiile cu capital românesc care doresc să-şi dezvolte activitatea în Ungaria se remarcă firmele Dacia-Renault, Jolidon şi Farmec-Cluj.
Domenii de interes prioritar pentru cooperarea sectorială:
- fluidizarea traficului de mărfuri si călători prin extinderea şi modernizarea punctelor de frontieră de la Borş, Vărşand şi Salonta;
- concretizarea înţelegerilor privind amenajările hidroenergetice pe râul Tisa.
- cooperarea în domeniul interconectării reţelelor de transport şi tranzit a gazelor naturale;
- continuarea cooperării în domeniul interconectării sistemelor energetice în scopul asigurării livrărilor reciproce sau tranzitului de energie electrică;
- dezvoltarea transportului feroviar combinat prin sistemul RO-LA şi realizarea de noi terminale;
- dezvoltarea transporturilor rutiere şi feroviare prin utilizarea coridorului european nr.IV;
- realizarea liniei de cale ferată de mare viteză Budapesta-Bucureşti-Constanţa:
- proiectul „Via Carpatica”.
Comunitatea românească din Ungaria
La recensământul ungar din 2001, 7.955 de persoane au declarat că sunt de origine română (cu 25% mai puţin decât în 1991), 8.482 de persoane au declarat limba română ca fiind limba lor maternă, iar 8.251 de persoane au declarat că folosesc limba română ca instrument de comunicare. Urmare alegerilor locale de la 1 octombrie 2006, s-au constituit 46 de autoguvernări ale românilor, în 15 sectoare din Budapesta şi în 31 de localităţi din Ungaria.
Minoritatea maghiară din România
Conform recensământului din 2002, minoritatea maghiară din România numără circa 1,4 milioane persoane şi reprezintă 6,6% din totalul populaţiei.
Accesul cetăţenilor români pe piaţa forţei de muncă din Republica Ungară
Începând cu 1 ianuarie 2009, accesul cetăţenilor români pe piaţa forţei de muncă din Republica Ungară este liber.
Este vecină cu Austria (vest), Slovacia (nord), Ucraina (est), România (est), Serbia (sud), Croaţia (sud) şi Slovenia (sud).
Populaţia este formată în general de unguri sau maghiari. Denumirea de maghiari este folosită des în limba română,spre deosebire de alte limbi în care e uzual termenul de "unguri" sau "ungari.
La 16 noiembrie 1918 s-a proclamat Republica Ungară, ca urmare a destrămării Imperiului Austro-Ungar în urma primului război mondial. În martie 1919 comuniştii a preluat puterea sub conducerea lui Béla Kun care a proclamat Statul Sovietic Ungar.
În ianuarie 1920 amiralul Miklós Horthy a fost ales de adunarea naţională ca Regent al statului maghiar. Regele Carol I al Austriei a încercat să revină la tronul Ungariei, dar fără succes.
La data de 4 iunie 1920 s-a semnat Tratatul de la Trianon, ca urmare a primului război mondial şi a destrămării Imperiului Habsburgic care a fixat noile graniţe ale Ungariei. Ungaria a pierdut 71% din teritoriu şi 66% din populaţie, dar nu trebuie neglijat faptul că la acea dată minorităţile etnice depăşeau mult populaţia maghiară. Trebuie însa recunoscut că o treime din populaţia maghiară a devenit o minoritate etnică în ţările vecine, noi formate ca România, (Cehoslovacia, astăzi Slovacia şi sud-vestul Ucrainei),(Iugoslavia, astăzi Serbia şi Croaţia). Ungaria a pierdut şi singurul port maritim la Marea Adriatică, Fiume,azi Rijeka în Croaţia.
Amiralul Horthy s-a aliat cu Adolf Hitler în anii 1930- cu speranţa de a primi înapoi teritoriile pierdute din primul război mondial. Astfel, Ungaria a anexat sudul Slovaciei şi Rutenia subcarpatică, iar apoi, după Dictatul de la Viena din 1940, Ardealul de Nord, iar in 1941 o parte din nordul Serbiei -Voivodina. Ungaria a intrat în al doilea război mondial alături de Germania împotriva U.R.S.S.. Adolf Hitler l-a înlocuit pe amiralul Miklós Horthy în septembrie 1944, după ce acesta consimţise la un armistiţiu cu Uniunea Sovietică şi l-a instalat la putere pe fascistul extremist Ferenc Szálasi liderul partidului Crucile cu Săgeţi . Începând din anii 1920, dar mai ales dupa aderarea la Pactul Anticomintern Ungaria a adoptat o serie de legi şi măsuri anti-evreieşti.
După o perioadă scurtă de democraţie, 1946 - 1947, după anul 1948 liderul comunist Mátyás Rákosi a instaurat, sub ocupaţie sovietică, regimul comunist, dictatorial şi nepopular, după modelul sovietic al lui Stalin. Acesta a fost principalul motiv al izbucnirii Revoluţiei maghiare din 1956 (denumită de comunişti "contrarevoluţie"). Un nou guvern inclinat spre reforme , condus de Nagy Imre a anunţat ieşirea ţării din Pactul de la Varşovia,iniţiat şi patronat de Uniunea Sovietică. Armata sovietică de ocupaţie a înăbuşit în sânge revolta populară, sovieticii instalându-l la conducerea statului pe János Kádár,care devenise omul lor de încredere. Profitând de faptul că în timpul revoltei graniţele au fost deschise, circa un milion de maghiari au emigrat din Ungaria spre Occident.
Ulterior, în anii 70, sub conducerea lui Kádár, regimul comunist a făcut unele reforme de liberalizare în domeniul economic si cultural.
Ca urmare a noii politici de reforme ("perestroika" şi "glasnost") promovate de Mihail Gorbaciov in Uniunea Sovietică s-au prăbuşit regimurile comuniste în întreaga Europă de Est ,inclusiv in Ungaria. Trecerea la noua orânduire,bazată pe revenirea la economia de piaţă şi pe principiile democraţiei, s-a făcut de această dată fără vărsare de sânge.
La 23 octombrie 1989, Mátyás Szűrös a proclamat a treia Republică Ungară şi a devenit preşedinte. Primele alegeri libere, democratice s-au desfăşurat în anul 1990. În 1999 Ungaria a devenit membră a NATO.
Limba oficială a Ungariei este maghiara (denumită şi ungară), o limbă ugro-finică. Limba maghiară conţine şi multe cuvinte de origine slavă. Comunităţi maghiare importante locuiesc în statele vecine Ungariei, în special în Slovacia, România (mai ales în Transilvania, in măsura mică şi in Moldova), în Serbia (Voivodina), în Ucraina Transcarpatică, în Austria (Burgenland), dar şi în Statele Unite ale Americii ,Canada,Germania,Franţa si in America latină.În Israel trăiesc câteva zeci de mii de evrei ungarofoni,originari din Ungaria şi Transilvania.
Forma de stat a Ungariei este republică (în maghiară: köztársaság). Constituţia maghiară a fost modificată de mai multe ori, prima oară în anul 1949 schimbarea cea mai mare a fost în 1989 a intrat în vigoare în 23 octombrie 1989 Preşedintele este ales odată la 5 ani, funcţia preşedintului este reprezentativă (simbolică) dar el desemnează premierul şi este autoritatea supremă al armatei, parlamentul iniţiază legi care trebuie să corespundă cu constituţia ungară,apoi preşedintele le aprobă. În caz că o lege nu corespunde cu constituţia preşedintele are dreptul să anuleze legea iniţiată de parlament, prin tribunalul constituţional.
Ambasadorul Ungariei în România este Oszkar Laszlo FUZES, iar în Ungaria reprezentantul nostru este Ireny COMAROSCHI.
Relaţii bilaterale
Prezentare generală: Relaţiile bilaterale au caracter de „parteneriat strategic pentru Europa secolului XXI”, în conformitate cu Declaraţia de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare pentru Europa Secolului XXI, semnată la Budapesta, la 29 noiembrie 2002.
Relaţiile diplomatice dintre România şi Ungaria au fost stabilite la nivel de legaţie în 1920. În anul 1944, relaţiile diplomatice au fost suspendate, fiind reluate în 1946 şi ridicate la nivel de ambasadă în anul 1954.
Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară, semnat la Timişoara, la 16 septembrie 1996, intrat în vigoare la 27 septembrie 1996, reprezintă un reper în redefinirea relaţiilor bilaterale.
Şedinţa comună a celor două guverne din 20 octombrie 2005, de la Bucureşti, a constituit o premieră în istoria relaţiilor bilaterale şi în regiune, fiind pentru prima dată când cele două guverne s-au întâlnit pentru a identifica liniile de convergenţă ale Planurilor Naţionale de Dezvoltare şi pentru a iniţia proiecte comune de colaborare.
Cu prilejul şedinţelor comune de guvern din 16 noiembrie 2006, de la Budapesta, din 14 noiembrie 2007, de la Sibiu,şi din 21 octombrie 2008, de la Szeghed, s-a evaluat stadiul realizării măsurilor convenite anterior şi s-au avansat noi propuneri de cooperare bilaterală.
Mecanisme de cooperare:
Şedinţa comună a guvernelor român şi ungar (20 octombrie 2005, Bucureşti; 16 noiembrie 2006, Budapesta; 14 noiembrie 2007, Sibiu; 21 octombrie 2008, Szeghed).
Comisia Mixtă de Colaborare şi Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare.
Comisia mixtă de colaborare în problemele minorităţilor naţionale.
Comisia mixtă interguvernamentală româno-ungară de cooperare economică.
Trilaterala România-Ungaria-Serbia, la nivel de miniştri ai afacerilor externe.
Trilaterala România-Ungaria-Austria, la nivel de miniştri ai internelor.
Grupul Parlamentar de Prietenie româno-ungar.
Comisia mixtă româno-ungară de istorie.
Comisia mixtă româno-ungară pentru protecţia mediului.
Comisia mixtă româno-ungară de colaborare în domeniul turismului.
Comisia mixtă hidrotehnică româno-ungară.
Camera de Comerţ şi Industrie româno-ungară „Carpatia”, la Cluj-Napoca şi Bucureşti, din 2006.
Batalionul mixt româno-ungar de menţinere a păcii, creat în 1998, operaţional din ianuarie 2000.
Batalionul multinaţional de geniu „Tisa” (România-Ungaria-Ucraina-Slovacia), din 1999.
Euroregiunea Carpatică, Euroregiunea Dunăre-Criş-Mureş-Tisa, Euroregiunea Bihor – Hajdú-Bihar.
Aproape 450 de acorduri de colaborare instituite între autorităţi locale din România şi Ungaria.
Întâlnirea bianuală a primarilor din localităţi aflate în apropierea frontierei româno-ungare (din judeţele Arad şi Békés).
Reprezentare diplomatică
Ambasade
Ambasada României în Republica Ungară: http://budapest.mae.ro
Ambasada Republicii Ungare la Bucureşti: http://www.mfa.gov.hu/kulkepviselet/RO/ro/
Consulate Generale
Consulate generale ale României în Republica Ungară
la Seghedin (Szeged): http://szeged.mae.ro
la Jula (Gyula) http://gyula.mae.ro
Consulate Generale ale Republicii Ungare în România:
Cluj-Napoca: www.mfa.gov.hu
la Miercurea-Ciuc: www.mfa.gov.hu/cons/miercurea_ciuc
Consulate Onorifice
Consulate onorifice ale Republicii Ungare în România:
la Constanţa;
la Iaşi;
la Timişoara;
Institute culturale:
Institute culturale ale României în Republica Ungară : Budapesta
Institute culturale ale Republicii Ungare în România: Bucureşti
Cooperare economică şi în domeniul dezvoltării.
Ungaria a fost şi este unul dintre partenerii tradiţionali ai României şi a ocupat permanent o poziţie de top în comerţul exterior românesc, situându-se la sfârşitul anului 2009 pe locul 4 în totalul schimburilor comerciale ale României (4.518,4 mil.euro) după Germania, Italia şi Franţa, cu o pondere de 6,64%.
În 2009, criza economică a influenţat major schimburile comerciale bilaterale, astfel că pe întreg anul acestea s-au redus faţă de 2008 cu 24,9%, respectiv 26,8% la exportul românesc şi 24,2% la import. De remarcat că reducerea exportului în Ungaria se situează peste media scăderii exportului românesc atât pe total (-13,7%), cât şi pe relaţia UE (-8,9%).
Deficitul balanţei comerciale la 31.12.2009 a fost de -1,99 miliarde euro, fapt ce a situat Ungaria pe locul 1 în topul ţărilor cu care România are solduri negative.
La data de 28 februarie 2010, conform evidenţelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, investiţiile ungare în România se prezentau astfel :
- societăţi cu capital ungar: 10.236 cu o pondere de 6,1% din totalul societăţilor cu capital străin;
- capitalul social investit: 516,9 milioane euro, pondere 2,0% din totalul investiţiilor străine, locul 13.
Printre investiţiile ungare notabile se numără: OTP Bank şi MKB Bank (financiar-bancar), MOL Rt. (distribuţie produse petroliere), Gedeon Richter (produse farmaceutice), Zalakeramia Rt. (produse ceramice), ASA Epitoipari Rt. (construcţii), Dunapack Rt. (ambalaje).
În Ungaria sunt înregistrate peste 6.000 de societăţi mixte ungaro-române, cu un capital investit de aprox. 50 milioane euro. Dintre firmele româneşti cu investiţii semnificative în Ungaria amintim: Petrom, Anex SRL, Flamingo Computers, Scandic Royal Srl. Dintre companiile cu capital românesc care doresc să-şi dezvolte activitatea în Ungaria se remarcă firmele Dacia-Renault, Jolidon şi Farmec-Cluj.
Domenii de interes prioritar pentru cooperarea sectorială:
- fluidizarea traficului de mărfuri si călători prin extinderea şi modernizarea punctelor de frontieră de la Borş, Vărşand şi Salonta;
- concretizarea înţelegerilor privind amenajările hidroenergetice pe râul Tisa.
- cooperarea în domeniul interconectării reţelelor de transport şi tranzit a gazelor naturale;
- continuarea cooperării în domeniul interconectării sistemelor energetice în scopul asigurării livrărilor reciproce sau tranzitului de energie electrică;
- dezvoltarea transportului feroviar combinat prin sistemul RO-LA şi realizarea de noi terminale;
- dezvoltarea transporturilor rutiere şi feroviare prin utilizarea coridorului european nr.IV;
- realizarea liniei de cale ferată de mare viteză Budapesta-Bucureşti-Constanţa:
- proiectul „Via Carpatica”.
Comunitatea românească din Ungaria
La recensământul ungar din 2001, 7.955 de persoane au declarat că sunt de origine română (cu 25% mai puţin decât în 1991), 8.482 de persoane au declarat limba română ca fiind limba lor maternă, iar 8.251 de persoane au declarat că folosesc limba română ca instrument de comunicare. Urmare alegerilor locale de la 1 octombrie 2006, s-au constituit 46 de autoguvernări ale românilor, în 15 sectoare din Budapesta şi în 31 de localităţi din Ungaria.
Minoritatea maghiară din România
Conform recensământului din 2002, minoritatea maghiară din România numără circa 1,4 milioane persoane şi reprezintă 6,6% din totalul populaţiei.
Accesul cetăţenilor români pe piaţa forţei de muncă din Republica Ungară
Începând cu 1 ianuarie 2009, accesul cetăţenilor români pe piaţa forţei de muncă din Republica Ungară este liber.
1 mar. 2012
1 Martie 2012 !La multi ani doamnelor si domnisoarelor!
Aducator de fericire
Din albul fulgilor de nea,
Si din a soarelui sclipire,
Iti daruiesc un martisor,
Aducator de fericire!
E mic si neinsemnat,
Dar plin de bucurie!
E gandul meu cel mai curat,
Care se-ndreapta catre tine!
E primul cadou ce ti-l daruiesc,
Si prima mea mangaiere!
E primul semn ca te iubesc,
Atat in soapta,cat si in tacere!
Din fire de matase fine
Din fire de matase fine
Cu gand curat, cu dragoste
Ti-am impletit un martisor
Ca sa-l porti de 1 Martie!…
E martisorul cel visat
De prin zapezi de neuitat,
Am aparut la usa ta,
Eu martisorul cel visat
Cel mai dorit in viata ta!…
Sa ai in fata numai flori
In prag de primavara
Soarele sa iti rasara
Cu inc-o bucurie
Ce-n suflet sa iti fie
Ca o lumina vie
Un cer albastru fara nori
In calea ta sa fie
Sa ai in fata numai flori
Succes si bucurie.…
16 feb. 2012
Sfânta Evanghelie după Matei
Capitolul 5
1. Văzând mulţimile, Iisus S-a suit în munte, şi aşezându-se, ucenicii Lui au venit la El.
2. Şi deschizându-şi gura, îi învăţa zicând:
3. Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor este împărăţia cerurilor.
4. Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia.
5. Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul.
6. Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura.
7. Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui.
8. Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu.
9. Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.
10. Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor.
11. Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea.
12. Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri, că aşa au prigonit pe proorocii cei dinainte de voi.
13. Voi sunteţi sarea pământului; dacă sarea se va strica, cu ce se va săra? De nimic nu mai e bună decât să fie aruncată afară şi călcată în picioare de oameni.
14. Voi sunteţi lumina lumii; nu poate o cetate aflată pe vârf de munte să se ascundă.
15. Nici nu aprind făclie şi o pun sub obroc, ci în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă.
16. Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, aşa încât să vadă faptele voastre cele bune şi să slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri.
17. Să nu socotiţi că am venit să stric Legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci să împlinesc.
18. Căci adevărat zic vouă: Înainte de a trece cerul şi pământul, o iotă sau o cirtă din Lege nu va trece, până ce se vor face toate.
19. Deci, cel ce va strica una din aceste porunci, foarte mici, şi va învăţa aşa pe oameni, foarte mic se va chema în împărăţia cerurilor; iar cel ce va face şi va învăţa, acesta mare se va chema în împărăţia cerurilor.
20. Căci zic vouă: Că de nu va prisosi dreptatea voastră mai mult decât a cărturarilor şi a fariseilor, nu veţi intra în împărăţia cerurilor.
21. Aţi auzit că s-a zis celor de demult: "Să nu ucizi"; iar cine va ucide, vrednic va fi de osândă.
22. Eu însă vă spun vouă: Că oricine se mânie pe fratele său vrednic va fi de osândă; şi cine va zice fratelui său: netrebnicule, vrednic va fi de judecata sinedriului; iar cine va zice: nebunule, vrednic va fi de gheena focului.
23. Deci, dacă îţi vei aduce darul tău la altar şi acolo îţi vei aduce aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,
24. Lasă darul tău acolo, înaintea altarului, şi mergi întâi şi împacă-te cu fratele tău şi apoi, venind, adu darul tău.
25. Împacă-te cu pârâşul tău degrabă, până eşti cu el pe cale, ca nu cumva pârâşul să te dea judecătorului, şi judecătorul slujitorului şi să fii aruncat în temniţă.
26. Adevărat grăiesc ţie: Nu vei ieşi de acolo, până ce nu vei fi dat cel de pe urmă ban.
27. Aţi auzit că s-a zis celor de demult: "Să nu săvârşeşti adulter".
28. Eu însă vă spun vouă: Că oricine se uită la femeie, poftind-o, a şi săvârşit adulter cu ea în inima lui.
29. Iar dacă ochiul tău cel drept te sminteşte pe tine, scoate-l şi aruncă-l de la tine, căci mai de folos îţi este să piară unul din mădularele tale, decât tot trupul să fie aruncat în gheenă.
30. Şi dacă mâna ta cea dreaptă te sminteşte pe tine, taie-o şi o aruncă de la tine, căci mai de folos îţi este să piară unul din mădularele tale, decât tot trupul tău să fie aruncat în gheenă.
31. S-a zis iarăşi: "Cine va lăsa pe femeia sa, să-i dea carte de despărţire".
32. Eu însă vă spun vouă: Că oricine va lăsa pe femeia sa, în afară de pricină de desfrânare, o face să săvârşească adulter, şi cine va lua pe cea lăsată săvârşeşte adulter.
33. Aţi auzit ce s-a zis celor de demult: "Să nu juri strâmb, ci să ţii înaintea Domnului jurămintele tale".
34. Eu însă vă spun vouă: Să nu vă juraţi nicidecum nici pe cer, fiindcă este tronul lui Dumnezeu,
35. Nici pe pământ, fiindcă este aşternut al picioarelor Lui, nici pe Ierusalim, fiindcă este cetate a marelui Împărat,
36. Nici pe capul tău să nu te juri, fiindcă nu poţi să faci un fir de păr alb sau negru.
37. Ci cuvântul vostru să fie: Ceea ce este da, da; şi ceea ce este nu, nu; iar ce e mai mult decât acestea, de la cel rău este.
38. Aţi auzit că s-a zis: "Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte".
39. Eu însă vă spun vouă: Nu vă împotriviţi celui rău; iar cui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt.
40. Celui ce voieşte să se judece cu tine şi să-ţi ia haina, lasă-i şi cămaşa.
41. Iar de te va sili cineva să mergi o milă, mergi cu el două.
42. Celui care cere de la tine, dă-i; şi de la cel ce voieşte să se împrumute de la tine, nu întoarce faţa ta.
43. Aţi auzit că s-a zis: "Să iubeşti pe aproapele tău şi să urăşti pe vrăjmaşul tău".
44. Iar Eu zic vouă: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă şi vă prigonesc,
45. Ca să fiţi fiii Tatălui vostru Celui din ceruri, că El face să răsară soarele şi peste cei răi şi peste cei buni şi trimite ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.
46. Căci dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată veţi avea? Au nu fac şi vameşii acelaşi lucru?
47. Şi dacă îmbrăţişaţi numai pe fraţii voştri, ce faceţi mai mult? Au nu fac şi neamurile acelaşi lucru?
48. Fiţi, dar, voi desăvârşiţi, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârşit este.
Dragobete
Dragobetele este o sărbătoare cu radacini slave de rit vechi celebrată în unele locuri si pe teritoriul tarii noastre pe 24 ( Glovo-Obretania) sau pe 28 februarie, l, 3 și 25 martie. Sărbătoarea de Dragobete ( Vobritenia )este considerată echivalentul sărbătorii Valentine's Day, sau ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii. Etimologia cuvântului a fost dezbătută de numeroși etnologi și filologi, propunându-se variate explicații pentru originea sa. Dragobetele este o sarbatoare cu o traditie relativ noua , avand o "vechime" in jurul a 170-180 de ani de la patrunderea ei in teritoriile romanesti si păstrate cu precădere în nord-estul ,sudul-estul și sud-vestul României.
Etimologie
Nicolae Constantinescu, etnolog al Universității din București, a afirmat că nu există atestări documentare ale acestei sărbători decât în secolul al XIX-lea, „ceea ce nu înseamnă mare lucru pe scara timpului”. Profesorul a propus ca etimologic, el provine din derivarea cuvântului „drag-dragul”( cu tema slava), adăugând că „nu putem ști sigur, pentru că în domeniul etimologiei ești tot timpul pe nisipuri mișcătoare”. Lingvistul Lazăr Șăineanu a propus analogia cu „dragu-bete”, sufixul „-bete” fiind folosit în zonele din Oltenia, semnificând „adunare, mulțime”.[1] Etnograful Marcel Lutic de la Muzeul de Etnografie al Moldovei a prezentat etimologia acestei sărbători populare, considerând că majoritatea denumirilor ei provin de la „Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, sărbătoare religioasă celebrată pe 24 februarie care în slavă se numește Glavo-Obretenia. Românii au adaptat-o, astfel apărând sub diverse nume („Vobritenia”, „Rogobete”, „Bragobete”, „Bragovete”) în perioada Evului mediu, până când s-a impus în unele zone (sudul și sud-estul României) ca Dragobete.[2] Această explicație este data și de „Micul dicționar academic”, care atestă folosirea cuvântului din anul 1774. „E foarte posibil ca la forma actuală să se fi ajuns prin confuzii paronimice, etimologie populară, prin apropierea compusului slav de cuvinte cunoscute din familia lui drag și prin reinterpretarea lui ca nume propriu de persoană; în acest caz, «zeul» s-a născut pornind de la un nume”, a afirmat Rodica Safiu de la România literară. N.A. Constantinescu, în „Dicționar onomastic românesc”, 1963, tratează cuvântul „Dragobete” la articolul despre „drag” (cu temă slavă) și ca substantiv comun, însemnând „gândăcel de culoare arămie, verde-deschis pe spate, cu puncte albe pe fiecare elitră”, cunoscută și sub numele de „târtăriță” sau „repede” (Cicindela campestris). În „Dicționarul etimologic al limbii române”, Al. Ciorănescu propune ca etimon, cu rezerve, cuvântul sârb „drugobrat” ce se traduce prin „cumnat”.[3] Alte teorii expuse de Lutic consideră proveniența numelui de la cuvintele din slava veche „dragu” și „biti”, care s-ar traduce prin „a fi drag” sau de la cuvintele dacice „trago” - țap și „pede” - picioare, acestea transformându-se, în timp, în drago, respectiv bete: „În paranteză fie spus, credem ca dacii au avut o divinitate celebrată în această perioadă a anului, divinitate al cărei nume nu ni s-a păstrat, după cum multe alte nume ale divinităților dacice nu ne mai sunt cunoscute”.
Tradiții
Dragobetele se sărbătorește pe 24, 28 februarie sau la 1, 3 și 25 martie, aceste numeroase date fiind cauzate de confuzia dată de cele două calendare (iulian și gregorian). Marcel Lutic a observat ca acestea se află „în preajma zilelor Babei Dochia și a echinocțiului de primăvară. Mai ales în sudul României, există o perioadă întreagă, la îngemănarea lunilor februarie cu martie sau, cel mai adesea, în martie care sta sub semnul Dragobetelui”.[2] În majoritatea locurilor, data celebrării este 24 februarie, iar Nicolae Constantinescu a declarat că a descoperit un document în care Bogdan Petriceicu Hasdeu confirma 1 martie ca ziua în care se sarbatorea Dragobetele.
Îmbrăcați de sărbătoare, fetele și flăcăii se întâlneau în fața bisericii și plecau să caute prin păduri și lunci, flori de primăvară.[9] Dacă se găseau și fragi infloriți, aceștia erau adunați în buchete și se puneau ulterior în lăutoarea fetelor, timp în care se rosteau cuvintele: „Floride fraga/Din luna lui Faur/La toată lumea sa fiu dragă / Urâciunile să le desparți”.[10] Pe dealurile din sat se aprindeau focuri, iar în jurul lor stăteau și vorbeau fetele și băieții. La ora prânzului, fetele se întorceau în sat alergând, obicei numit zburătorit, urmărite de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior și o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. De aici provine expresia Dragobetele sărută fetele!.[6] Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru a-ți afișa dragostea în fața comunității.[8]
„Unii tineri, în Ziua de Dragobete, își crestau brațul în formă de cruce, după care își suprapuneau tăieturile, devenind astfel frați, și, respectiv, surori de cruce. Se luau de frați și de surori și fără ritualul de crestare a brațelor, doar prin îmbrățișări, sărutări frățești și jurământ de ajutor reciproc. Cei ce se înfrățeau sau se luau surori de cruce făceau un ospăț pentru prieteni”, a afirmat Simion Florea Marian. Folcloristul român Constantin Rădulescu-Codin, în lucrarea „Sărbătorile poporului cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele.” scria: „Dragobete e flăcău iubieț și umblă prin păduri după fetele și femeile care au lucrat în ziua de Dragobete. Le prinde și le face de râsul lumii, atunci când ele se duc după lemne, flori, bureți ...”. De aici și provine răspândita expresie adresată fetelor mari și nevestelor tinere, care îndrăzneau să lucreze în această zi: „Nu te prindă Dragobete prin pădure!”.[6]
În aceastĂ zi, oamenii mai în vârstă trebuiau să aibă grijă de toate animalele din ogradă, dar și de păsările cerului. Nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Femeile obișnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase întreg anul. Fetele mari strângeau de cu seara ultimele rămășițe de zăpadă, numită zăpada zânelor, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumusețare și pentru diferite descântece de dragoste.[8] Există o serie de obiceiuri în zona rurala legate de această sărbătoare. Bărbații nu trebuie să le supere pe femei, să nu se certe cu ele, pentru că altfel nu le va merge bine în tot anul. Tinerii consideră că în această zi trebuie să glumească și să respecte sărbătoarea pentru a fi îndrăgostiți tot anul. Iar dacă în această zi nu se va fi întâlnit fata cu vreun băiat, se crede că tot anul nu va fi iubită de nici un reprezentat al sexului opus.[11] În această zi, nu se coase și nu se lucrează la câmp și se face curățenie generală în casă, pentru ca tot ce urmează să fie cu spor. În unele sate se scotea din pământ rădăcina de spânz, cu multiple utilizări în medicina populară.
"http://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83"
8 feb. 2012
Unde si in ce an a fost de fapt facuta cea mai share-uita poza cu inghetul din Constanta
Aceasta poza circula de cateva zile pe Facebook. A strans mii de like-uri si comentarii. La fel de multi utilizatori au apasat butonul share pentru a le arata si prietenilor privelistea de gheata.Poza insa este facuta la Versoix, in Elvetia, pe malul lacului Geneva. Nu este una de amator. A fost realizata de fotograful profesionist Phil Lutzak, care are si un blog dedicat fenomenelor meteo extreme: Weather Research.
Mai mult decat atat, poza este facuta in 2005, potrivit fotografului. Mai exact, in timpul unei furtuni care a avut loc in 26 ianuarie 2005 si care a lovit partea de sud a lacului Geneva.
Cum a arătat iarna în Bucureşti, de-a lungul timpului, din 1910 FOTOGALERIE
10 ian. 2012
Texte biblice
„ Ioan 8:47 Cine este din Dumnezeu, ascultă cuvintele lui Dumnezeu.”
„ Mat 5:8 Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu! „
„ Mat 5:9 Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu! „
„ Mat 6:34 Nu vă îngrijoraţi dar de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăși. Ajunge zilei necazul ei. „
„ Mat 5:8 Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu! „
„ Mat 5:9 Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu! „
„ Mat 6:34 Nu vă îngrijoraţi dar de ziua de mâine; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăși. Ajunge zilei necazul ei. „
2 ian. 2012
Un an nou cu sanatate si mult mult noroc ,pentru a beneficia de ea !
Abonați-vă la:
Postări (Atom)